Rozaceea și alimentația: ce poate declanșa roșeața și ce știm cu adevărat

Rozaceea nu este doar „piele sensibilă". Este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, în care vasele de sânge și terminațiile nervoase reacționează mai ușor.

Legătura cu digestia se studiază, dar nu este încă pe deplin înțeleasă. Alimentația nu tratează rozaceea. Te poate ajuta, în schimb, să-ți recunoști factorii declanșatori.

Ce știm despre intestin și rozacee

Studii pe populații mari arată că persoanele cu rozacee au, mai des decât restul populației, și unele afecțiuni digestive — de exemplu sindromul de intestin iritabil sau suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO).

Asta nu înseamnă că intestinul cauzează rozaceea. Este o asociere, nu o cauză.

• Helicobacter pylori: legătura găsită până acum este slabă și neconfirmată statistic.
• SIBO: un studiu italian a observat îmbunătățirea pielii după tratarea SIBO. Tratamentul a fost însă un antibiotic prescris de medic, iar rezultatul trebuie confirmat de studii mai mari.

Dacă ai și simptome digestive care nu trec — balonare, dureri, tranzit schimbat — discută-le cu un medic gastroenterolog.

Factorii alimentari menționați cel mai des

Nu sunt aceiași pentru toate. Ce declanșează un puseu la o persoană poate să nu conteze deloc la alta. Iată factorii pe care studiile și clientele mele îi menționează cel mai des:

1. Alcoolul. Dilată vasele de sânge și este unul dintre factorii declanșatori raportați cel mai des. Într-un studiu mare pe femei din SUA, consumul mai mare de alcool a fost asociat cu un risc mai mare de rozacee. Multe persoane menționează vinul, dar reacția diferă de la o persoană la alta.

2. Mâncărurile picante și cele foarte fierbinți. Capsaicina din ardeiul iute și căldura activează niște receptori din piele (TRPV1), care la persoanele cu rozacee pot reacționa mai ușor. Unele persoane reacționează și la alimente care conțin cinamaldehidă: scorțișoară, roșii, citrice, ciocolată.

3. Alimentele bogate în histamină. Brânzeturile maturate, vinul, mezelurile, conservele și unele alimente fermentate sunt menționate ca posibili factori declanșatori. Dovezile sunt încă limitate. Dacă observi o reacție care se repetă, noteaz-o, dar nu elimina grupe întregi de alimente fără îndrumare.

4. Cafeaua fierbinte. Nu cofeina declanșează roșeața, ci temperatura. Lasă cafeaua să se răcească puțin înainte s-o bei.

Cel mai util instrument rămâne observația: un jurnal simplu, în care notezi ce ai mâncat și când a apărut roșeața, te ajută să-ți vezi propriile tipare în câteva săptămâni.

Ce poate susține, fără promisiuni

• Mese regulate, mâncate liniștit, mai ales dacă ai și balonare sau disconfort digestiv.
• Fibre din legume, leguminoase, fructe și cereale integrale. Ele susțin un intestin sănătos, chiar dacă nu tratează rozaceea.
• Omega-3 din pește gras (sardine, macrou, somon) sau din semințe de in. Un studiu a arătat beneficii pentru ochii uscați la persoanele cu rozacee. Efectul asupra pielii nu este încă dovedit.
• Apă băută constant pe parcursul zilei.
• Probioticele se studiază, dar dovezile sunt încă preliminare. Dacă vrei să încerci, discută mai întâi cu medicul sau cu farmacistul.

În rutina de îngrijire

În paralel cu alimentația: evită alcoolul denaturat, mentolul, eucaliptul, parfumul din creme, exfolianții cu granule și apa fierbinte la spălat. Mai puțin înseamnă, de cele mai multe ori, mai bine.

Și protecție solară în fiecare zi — soarele este factorul declanșator raportat cel mai des de persoanele cu rozacee.

Când mergi la dermatolog

Rozaceea nu are încă un tratament care s-o vindece definitiv, dar poate fi ținută sub control, de obicei printr-o combinație de tratament, îngrijire blândă și cunoașterea propriilor factori declanșatori.

Mergi la dermatolog dacă:

• roșeața nu trece sau se agravează;
• apar umflături, bubițe sau îngroșarea pielii de pe nas;
• nu ești sigură că este rozacee — seamănă cu alte afecțiuni ale pielii.

Dacă ai ochii roșii, iritați sau senzația de nisip în ochi, spune-i medicului: rozaceea poate afecta și ochii.

Pentru legătura cu perioadele solicitante, poți citi și articolul despre stres și piele.

Surse și limitele dovezilor

• Egeberg și colaboratorii — Rosacea and gastrointestinal disorders: a population-based cohort study (2017): studiu pe 49.475 de pacienți din Danemarca; afecțiunile digestive apar mai des la persoanele cu rozacee, dar este o asociere, nu o cauză.
• Jørgensen și colaboratorii — Rosacea and Helicobacter pylori: systematic review and meta-analysis (2017): legătură slabă, nesemnificativă statistic; tratamentul pentru H. pylori nu a avut un efect semnificativ asupra pielii.
• Parodi și colaboratorii — Small intestinal bacterial overgrowth in rosacea (2008): 113 pacienți; pielea s-a îmbunătățit după tratamentul SIBO cu antibiotic. Este un singur studiu, iar medicii evaluatori știau ce tratament a primit fiecare pacient.
• Weiss și Katta — Diet and rosacea (2017): sinteză despre căldură, alcool, capsaicină și cinamaldehidă ca factori declanșatori; fibrele sunt recomandate pentru sănătatea intestinului.
• Searle și colaboratorii — Rosacea and Diet: What is New in 2021?: sinteză; alimentele bogate în histamină apar ca posibili factori declanșatori, cu dovezi limitate.
• Li și colaboratorii — Alcohol intake and risk of rosacea in US women (2017): 82.737 de femei urmărite 14 ani; consumul mai mare de alcool a fost asociat cu un risc mai mare de rozacee. Studiul arată o asociere, nu mecanismul.
• Wilkin — Oral thermal-induced flushing in rosacea (1981): roșeața după cafea vine de la căldură, nu de la cofeină. Studiu vechi și de mici dimensiuni.
• Bhargava și colaboratorii — Omega 3 fatty acids in rosacea patients with dry eye symptoms (2016): simptomele oculare s-au ameliorat după 6 luni; studiul nu a evaluat efectul asupra pielii feței.
• National Rosacea Society — Rosacea Triggers Survey: sondaj pe 1.066 de pacienți; factorii raportați cel mai des au fost soarele (81%), stresul emoțional (79%) și vremea caldă (75%). Sunt răspunsuri declarate, nu măsurători.

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește diagnosticul sau tratamentul medical.

Dacă vrei să înțelegi ce obiceiuri contează în cazul tău, poți începe cu Skin Check-ul gratuit. Îți citesc personal răspunsurile și primești Scrisoarea Skin în 24–48h. Nu este un diagnostic și nu înlocuiește consultul dermatologic.

— Ida